luni, 11 august 2014

Stea

Există această fată în pădure al cărui păr este negru cu margarete prinse în el și soarele îi cântă în fiecare zi cântece dulci și o iubește mai mult decât iubește luna,iar atunci când el îi atinge chipul,ochii ei strălucesc și zâmbește atât de frumos și nevinovat,că păsările vin la ea și îi stau pe umeri.Fața ei este palidă și ei îi place să danseze în lumina soarelui,iar pe timp de noapte,atunci când întunericul vine peste pădure,ochii ei se schimbă într-un albastru deschis și luna o cuprinde și o duce spre cer.Ea săruta stelele și cu lumina lor își mai aprinde o țigară,iar atunci când aceasta se termină,o aruncă departe și devine o stea căzătoare.Sufletul ei este plin de încantare și întuneric frumos.Ea nu simte durerea,ea este un suflet nemuritor.

2 comentarii:

  1. Dumnezeule.ceea ce scrii ma poarta intr-o stare de visare,intr-o lume minunata,inocenta si pura.foarte frumos ceea ce simti tu.continua cu asta,o sa ai mult de castigat.succes mult!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc,dar nu este vorba despre ceea ce simt.Tot ce scriu pe acest blog este produsul imaginatiei mele.Multe persoane confunda asta.Acesta nu este un blog personal de tip jurnal.Este doar o posibilitate de a publica anumite chestii produse de imaginatie.Atat :)

      Ștergere